Centre de Cercetare ARENSIA Echipele ARENSIA Întrebări Frecvente Medici Întrebări Frecvente Pacienţi

HIPERTENSIUNEA PULMONARĂ -MALADIA VASELOR DE SÂNGE DIN PLĂMÂNI

Hipertensiunea Pulmonară apare atunci când tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta sangele de la inimă la plamâni, în scopul creşterii concentraţiei de oxygen) devine mai mare decât cea normală.  În acest caz micile artere din plămâni devin mai înguste sau chiar blocate. Astfel crește efortul părţii drepte a inimii. Cu cât creşte tensiunea, ventriculul drept trebuie să se contracte mai mult pentru a pompa sângele prin plămâni, muşchiul inimii slăbind în final, iar câteodată nu mai face faţă. Inima poate ajunge în imposibilitatea de a pompa suficient sânge către plămâni, lucru ce cauzează insuficienţa cardiacă (cea mai des întâlnită cauză de deces la persoanele diagnosticate cu hipertensiune pulmonară).

      Corpul omului are două sisteme circulatorii: sistemică şi pulmonară.

 Partea de circulaţie sistemică este cea care duce sângele în tot corpul de la inima stângă, iar cea care duce sangele de la inima dreaptă la plămâni se numește circulaţie pulmonară. Ventriculul stâng pompează sângele oxigenat de la plămâni în circulaţia sistemică. Când medicul sau asistenta măsoară tensiunea arterială a unei persoane (la braţ), de fapt măsoară presiunea din circulaţia sistemică. Când aceste presiuni sunt extrem de mari, persoana este diagnosticată ca având presiunea sângelui crescută (hipertensiune arterială). Presiunile din arterele pulmonare sunt în mod normal mai mici decât în circulaţia sistemică.

Printre simptomele hipertensiunii pulmonare se numără: respiraţia greoaie și scurtă (dispnee) în timpul activităților de rutină, chiar şi în timpul urcării scărilor,  oboseală, dureri toracice, bătăi accentuate ale inimii. Când boala se agravează, manifestările sale pot limita orice activitate fizică.

Tipurile bolii sunt grupate în funcţie de cauze. În toate cazurile, tensiunea medie de la nivelul arterei pulmonare depăşeşte 25mmHg în repaus sau 30 mgHg în timpul activităţii fizice. În mod normal, tensiunea arterială normală este de cca 15 mmHg în repaus (mmHg – este o unitate de masură care se referă la unităţile de mercur folosite pentru evaluarea tensiunii arteriale).

Hipertensiunea pulmonara este considerată de medici o problema destul de serioasă!

De obicei, anumite boli sau condiţii, cum ar fi maladiile cardiace şi cele pulmonare, inclusiv cheagurile de sânge ar putea fi motivele hipertensiunii pulmonare. La unii oameni bolile sus menţionate pot fi moștenite, la alţii –consecinţe ale altor maladii. De cele mai dese ori, cauzele, însă, nu sunt cunoscute.

Sunt 2 tipuri de hipertensiune pulmonară: idiopatică şi secundară.

Hipertensiune pulmonară idiopatică este, de regulă, atunci când cauza maladiei nu este cunoscută.  

Hipertensiunea pulmonară secundară este mai frecvent întâlnită decât cea idiopatică, iar cauzele ei pot fi: bolile pulmonare cronice obstructive, cheagurile de sânge în plămâni, afecţiunile ţesutului conjunctiv, tulburările de somn, maladiile congenitale ale inimii, anemia, bolile cronice de ficat, cele pulmonare, insuficienţa cardiacă a inimii stângi, consumul de droguri, SIDA, etc.

Deşi oricine poate să dezvolte orice tip de hipertensiune pulmonară, cea ideopatică este considerate de medici ca fiind înnăscută. Hipertensiunea pulmonară secundară o poate dezvolta orice persoană.

Hipertensiunea pulmonară poate duce până la palpitaţii, ameţeală sau leşin. În anumite cazuri acestea pot fi fatale. Sunt înregistrate cazuri cînd hipertensiunea pulmonară poate declanşa hemoragii pulmonare şi chiar tuse cu sânge (hemoptizie). Aceasta ar putea fi o altă complicaţie fatală.

Hipertensiunea pulmonară este dificil de diagnosticat din timp!

Şi asta deoarece nu poate fi detectată cu uşurinţă în urma unui examen fizic de rutină. Chiar şi atunci când boala este într-un stadiu avansat, semnele şi simptomele sunt asemănătoare cu cele ale bolilor cardiovasculare, dar şi ale altor boli pulmonare. Pentru a exclude alte posibile motive e nevoie de a efectua mai multe teste medicale. Printre investigaţiile care contribuie la diagnosticarea corectă a hipertensiunii pulmonare sunt: radiografia toracică cu raze X, ecocardiografia cu Doppler transtoracică și transesofagiană, cateterismul (angiografia),  tomografia computerizată , imagistica prin rezonanţă magnetică, inclusiv biopsia pulmonară. Medici recomandă să fie efectuate şi teste genetice.

Hipertensiunea arterială pulmonară nu poate fi, deocamdată, vindecată, dar tratamentul existent poate contribui la ameliorarea simptomelor şi la încetinirea evoluţiei bolii! Tratamentul implică medicamente, diverse proceduri şi terapii. Totul depinde de tipul de hipertensiune pulmonară pe care îl are pacientul şi de severitatea bolii. În prezent, savanţii în medicină din ţările dezvoltate ale lumii muncesc la descoperirea unor medicaţii care ar vindeca această maladie serioasă. Și Republica Moldova nu rămîne în urmă la acest capitol, contribuind la identificarea acestor medicamente. Astfel datorită cercetărilor clinice desfășurate de Unitatea de Cercetări Clinice „Arensia Exploratory Medicine” în comun cu medici de la Spitalul Cilinic Republican mai mulți pacienți moldoveni cu Hipertensiune Pulmonară au avut posibilitatea să folosească în tratament noul preparat Bosentan. Acesta este considerat unul dintre cele mai eficiente medicamente la etapa actuală în tratamentul pacienților ce suferă de Hipertensiune Pulmonară. Bosentan este primul dintr-o noua clasa de medicamente. Bosentan este un antagonist specific si competitiv al receptorilor ET a si ET b endoteliali. Bosetanul este fixat rapid de proteinele plasmatice (mai mult de 98%).

 S-a constat că la pacienții care au folosit acest preparat medicamentos li s-a îmbunătățit simțitor starea de sănătate: a dispărut dispneea, palpitațiile, li s-au înrozovit tegumentele, obrajii. Pe baza rezultatelor cercetătorii europeni au concluzionat că tratamentul cu bosentan este sigur, induce stabilitate şi îmbunătăţire clinică, dar valorile ţintă ale toleranţei la exerciţii fizice scad lent până la valorile iniţiale. În prezent sunt în curs de desfășurare studii mai mari privind inhibarea prelungită a receptorilor de endotelină, care să evalueze inclusiv calitatea vieţii pentru a stabili rolul terapeutic al bosentanului în această populaţie.

Participînd la studii clinice în cadrul Unității de Cercetări Clinice „Arensia Exploratory Medicine” medicii moldoveni au posibilitatea să vadă cu ochi proprii cum influențează la îmbunătățirea stării de bine a pacienților noile medicații. În același timp aceștia își îmbunătățesc substanțial experiența profesională în domeniu.

 

Data 06.04.2015

NOUTĂȚI

LINK-URI UTILE

CONTACT

Folosim tehnologii, cum ar fi cookie-urile, și procesăm date personale, cum ar fi adresele IP și identificatorii cookie-urilor, pentru a personaliza conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura performanța conținutului nostru și pentru a obține informații despre publicul care l-a văzut. Puteți citi mai multe despre Politica noastră privind cookie-urile aici.

Accept Refuz