Boala Parkinson este o tulburare progresivă a sistemului nervos care afectează mișcarea. Simptomele încep încet, uneori debutând cu un tremur abia vizibil, într-o singură mână. Acestea sunt frecvente, dar, de asemenea, tulburarea cauzează în mod obișnuit rigiditatea sau încetinirea mișcării. În stadiile incipiente ale bolii, este posibil ca fața omului să nu arate prea multe semne sau chiar deloc.
Simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp. Brațele nu pot să se legene când persoana merge. Discursul poate deveni moale sau neclar. Majoritatea persoanelor cu această afecțiune sunt diagnosticate după vârsta de 60 de ani, dar există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme. De regulă, primele simptome sunt ușoare şi nu interferează cu calitatea vieții bolnavului. Apoi acestea se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite. Etapa 3 este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente. Apoi simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activităţi zilnice. Etapa 5 este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care pacientul nu este în state să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent. Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, acestor pacienți medicamentele le pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Cauzele și factorii de risc
In boala Parkinson, anumite celule nervoase din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datorează unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic în creier numit dopamină. Cu cât este mai mare pierderea dopaminei, cu atât simptomele legate de mișcare sunt mai rele. Progresia bolii Parkinson și gradul de afectare variază de la persoană la persoană, iar studiile arată că speranța de viată pentru persoanele bolnave este aproximativ aceeași cu populația generală. De regulă, persoanele tinere dezvoltă rar această maladie, iar boala poate fi transmisă prin ereditate sau obținută în urma acțiunii toxice a anumitor substanțe. Bărbații au mai multe șanse de a dezvolta această maladie decât femeile.
Complicațiile bolii
Boala Parkinson este adesea însoțita de demență și dificultăți de gândire, depresie și schimbări emoționale. Schimbări emoționale, cum ar fi: teama, anxietatea sau pierderea motivației. Consultația unui specialist la timp, prin prescrierea unui tratament medicamentos corect, poate ameliora sau chiar poate duce la dispariția simptomelor. E de remarcat faptul că, în stadii tardive apar probleme de mestecat și înghițire. La fel pot apărea și tulburări de somn, probleme de a controla urina sau dificultăți de urinare, constipație, datorită unui tact digestiv mai lent.
Diagnosticul și tratamentul maladiei
Este important sa fi făcut un diagnostic exact cât mai curând posibil. Anumite teste medicale, precum și răspunsul la tratamentul medicamentos, pot ajuta la distingerea lor de boala Parkinson. In prezent nu există teste de sânge sau de laborator pentru a diagnostica cazurile de boala Parkinson nongenetică. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al unei persoane, pe un examen neurologic, dar și pe investigații imagistice (PET-scan). Îmbunătățirea după inițierea medicației este un alt semn important al bolii Parkinson.
Deși nu există un tratament curativ pentru această maladie, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de viață. În general, simptomele pot fi controlate cu succes dacă tratamentul este adaptat evoluției bolii. Sunt disponibile mai multe terapii pentru întârzierea apariției simptomelor motorii și ameliorării acestora. Potrivit specialiștilor, toate aceste terapii sunt concepute pentru a crește cantitatea de dopamină din creier, fie prin înlocuirea dopaminei, imitarea dopaminei sau prin prelungirea efectului dopaminei. Persoanele cu Parkinson nu trebuie sa renunțe la administrarea medicamentelor fără a-i spune medicului. Oprirea bruscă a medicației prescrise de specialist poate avea efecte secundare grave, cum ar fi: imposibilitatea de a se mișca sau dificultăți de respirație. Pentru a ajuta la ținerea sub control a bolii Parkinson, la fel pot fi utilizate si alte terapii, precum cele fizice, ocupaționale și de vorbire, care ajută inclusiv la stimulează funcțiilor mentale. Sunt incluse și diete sănătoase cu exerciții pentru întărirea mușchilor și îmbunătățirea echilibrului. Datele oficiale arată că, în prezent la nivel mondial sunt în jur de zece milioane de pacienți cu boala Parkinson, iar potrivit unor experți internaționali, numărul acestora e posibil să se dubleze până în 2030. În vederea dezvoltării unei terapii, care să permită chiar și vindecarea completă a maladiei, la moment în lume sunt în plină desfășurare o multitudine de studii clinice cu administrarea mostrelor de medicamente pentru boala Parkinson. Posibilitatea de a participa la aceste trialuri oferă pacienților un beneficiu enorm în ameliorarea simptomaticii pe termen lung. Astfel de studii clinice au loc și in Republica Moldova, în cadrul cărora și cetățenii noștri beneficiază de terapii inovative.
