Boala aterosclerotică este o afecțiune cronică a arterelor, caracterizată prin acumularea de plăci de aterom, constituite din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe din sânge, pe pereții arteriali. Aceste plăci determină îngustarea și pierderea elasticității arterelor, reducând fluxul sanguin către organe și țesuturi.
În timp, plăcile se pot rupe, favorizând formarea de cheaguri de sânge (tromburi), care pot bloca complet circulația într-un vas important, provocând infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).
Cauze și factori de risc
Ateroscleroza se dezvoltă lent și poate începe încă din copilărie. Deși cauza exactă a apariției maladiei nu este pe deplin cunoscută, procesul aterosclerotic debutează adesea prin afectarea stratului intern (endoteliul) al unei artere.
În timp, în zonele afectate se acumulează grăsimi și alte produse celulare, provocând inflamație și contribuind la formarea plăcilor de aterom. Aceste plăci pot îngusta vasele de sânge și pot reduce sau chiar bloca fluxul sanguin prin artere către diverse părți ale corpului. De exemplu, atunci când circulația este întreruptă către inimă, poate surveni un infarct miocardic. De asemenea, un tromb format într-o arteră poate migra și bloca alimentarea cu sânge a altor organe vitale.
Rigidizarea arterelor (arterioscleroza) se produce în timp. Pe lângă înaintarea în vârstă, factorii care cresc riscul de ateroscleroză sunt:
Lipidograma cu devieri semnificative
Diabetul zaharat
Hipertensiunea arterială
Obezitatea și sedentarismul
Fumatul activ sau pasiv
Dieta bogată în grăsimi saturate și zaharuri
Stresul cronic
Boli inflamatorii cronice (ex: lupus, artrită reumatoidă)
Istoric familial de boli cardiovasculare.
Simptome
Ateroscleroza poate rămâne asimptomatică ani la rând. Simptomele apar în funcție de localizarea și severitatea obstrucției arteriale. De exemplu:
Daca ai ateroscleroză la nivelul arterelor cardiace, poți avea simptome precum durerea toracică sau senzația de presiune toracică (angina pectorală), inclusiv dificultăți de respirație.
Daca ai ateroscleroză la nivelul arterelor ce duc către creier, poți avea amorțeală bruscă sau slăbiciune la nivelul feței sau membrelor, dificultăți de vorbire – semne ale unui AVC.
Daca ai ateroscleroză la nivelul mâinilor sau picioarelor, poți avea dureri de picioare la mers (claudicație), răni care se vindecă greu.
Daca ai ateroscleroză la nivelul arterelor care duc către rinichi, dezvolți hipertensiune arteriala rezistentă la tratament sau insuficiență renală.
Complicații
Boala netratată poate duce la complicații severe, precum:
Infarct miocardic – prin blocarea unei sau a mai multor artere coronare;
Accident vascular cerebral (AVC) – prin obstrucția unei artere cerebrale;
Boala arterială periferică – când ateroscleroza îngustează arterele de la nivelul brațelor sau picioarelor, poate provoca necrozarea țesuturilor;
Anevrism arterial – dilatarea și posibila rupere a unui segment arterial. Dacă anevrismul se rupe, te poți confrunta cu hemoragie care iți amenință viata;
Boala renala cronica- Ateroscleroza poate determina îngustarea arterelor care duc către rinichi, împiedicând sângele oxigenat să ajungă la ei. În timp, acest lucru poate afecta funcționarea rinichilor, împiedicând reziduurilor să iasă din organism.
Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe evaluare clinică, analize de sânge și pe diferite investigații imagistice, prescrise de specialist.
Analize de sânge (profil lipidic, glicemie)
Electrocardiogramă, ecocardiografie
Investigații imagistice: ecografie Doppler, CT angiografie, RMN, angiografie coronariană
Diagnosticul precoce și tratamentul pot încetini progresia și agravarea aterosclerozei și pot preveni un infact de miocard, un accident vascular sau o altă urgență medicală.
Tratament
În prezent, boala aterosclerotică nu poate fi vindecată, dar poate fi stopată progresia maladiei, astfel reducând riscul de complicații și îmbunătățind calitatea vieții pacientului.
1. Modificări ale stilului de viață:
Alimentație echilibrată
Activitate fizică regulată
Renunțarea la fumat
Scădere ponderală (dacă este cazul)
Controlul tensiunii arteriale și al diabetului
2. Tratament medicamentos:
Statine (scad colesterolul LDL)
Antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel)
Antihipertensive
Antidiabetice moderne
3. Tratament intervențional sau chirurgical:
Angioplastie cu implantare de stent
Bypass coronarian sau periferic
Endarterectomie carotidiană.
Rolul cercetării și al studiilor clinice
În ultimii ani, cercetarea medicală a revoluționat abordarea bolii aterosclerotice. Studiile clinice au condus la dezvoltarea unor terapii inovatoare care reduc riscul cardiovascular și îmbunătățesc prognosticul pacienților:
Inhibitorii PCSK9 – medicamente moderne care reduc semnificativ colesterolul LDL;
Terapia antiinflamatoare țintită – pentru reducerea inflamației arteriale;
Noi anticoagulante – pentru prevenirea formării trombilor;
Terapii genice și imunologice – în fază de cercetare, cu potențial curativ;
În prezent, în mai multe țări – inclusiv în Republica Moldova – se desfășoară studii clinice avansate care au ca scop să dezvolte terapii moderne (inclusiv terapii genice și imunologice), care să ducă la vindecarea definitivă a acestei maladii. Participarea la astfel de studii clinice oferă pacienților acces gratuit la tratamente inovatoare și contribuie la progresul științific global. Pentru companiile și instituțiile din domeniul medical, susținerea și implicarea în cercetare reprezintă un angajament real față de sănătatea publică.
Concluzie: Boala aterosclerotică rămâne una dintre cele mai importante cauze de mortalitate la nivel mondial. Cu toate acestea, este o boală prevenibilă și gestionabilă. Prin identificarea timpurie a factorilor de risc, adoptarea unui stil de viață sănătos și accesul la tratamente moderne, pacienții pot trăi mai mult și mai calitativ.
Progresele în cercetarea medicală, participarea activă a pacienților la studii clinice, alături de monitorizarea atentă de către specialiști, sunt cheia pentru reducerea impactului global al acestei boli.
Conform celor mai recente date, bolile cardiovasculare afectează peste 523 de milioane de persoane la nivel global. Acestea reprezintă principala cauză de deces în lume, fiind responsabile pentru aproximativ 17,9 milioane de decese anual, ceea ce reprezintă 32% din totalul deceselor la nivel mondial.
