Centre de Cercetare ARENSIA Echipele ARENSIA Întrebări Frecvente Vizită Virtuală

BOLI NETRANSMISIBILE SI RECOMANDARILE LOR

Povara Bolilor Netransmisibile (BCN)

Bolile netransmisibile (BCN) reprezintă o povară tot mai mare, afectând dezvoltarea economică şi socială a populaţiei de pe glob.

BCN majore (bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile cronice ale căilor respiratorii) au factori de risc comportamental comuni (tutunul, alimentaţia iraţională (deficientă), inactivitatea fizică şi consumul abuziv de alcool) şi implică principii comune pentru prevenţie. Conform estimărilor, nutriţia iraţională condiţionează circa o treime dintre cazurile de deces prin boli cardiovasculare şi circa o pătrime din cazurile de deces prin cancer. Nutriţia nesănătoasă şi activitatea fizică inadecvată contribuie esenţial la evoluţia diabetului de tip 2.

Situaţia la nivel global

Conform Global Status Report on non-communicable diseases. WHO, 2010, şaizeci la sută din numărul total de cazuri de deces la nivel global se datorează BCN. Alte 40% sunt condiţionate de bolile transmisibile, maladiile şi afecţiunile materne şi perinatale, inclusive legate de violenţă şi traumatisme. Din 36 de milioane de decese atribuibile anual BCN, circa 80% survin în ţările cu venituri mici şi mijlocii (ŢVMM) pe cap de locuitor, iar 26% sunt decese premature.

Bolile cardiovasculare se situează constant pe primul loc ca şi cauză a mortalităţii. OMS a stabilit, că în anul 2010 din cauza bolilor cardiovasculare au decedat peste  17 milioane de oameni, ceea ce constituie 29,8% din numărul total de decese şi 48% din numărul de decese cauzate de cele patru grupuri majore de BCN, iar proporţia celor decedaţi în vârsta de până la 70 ani a fost de 39%.

Pronosticul emis de OMS pentru următoarea decadă (până în a.2020) este unul alarmant, deoarece prevede creşterea cu 15% a numărului total de decese din cauza bolilor cronice netransmisibile (BCN). Circa 80% din totalul de decese prognozate ar putea să survină din cauza bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat în ţările cu economii slab dezvoltate, unde în prezent 29% din numărul de decese au loc din cauza BCN, fiind persoane cu vârsta sub 60 ani, comparativ cu 13% în ţările cu economii avansate.

 Cheltuielile pentru diagnosticare, pentru metodele contemporane de tratament intens tehnologizat, precum şi pentru îngrijirile pacienţilor în fazele tardive ale bolii, inclusiv a celor cu complicaţii ale infarctului miocardic, accidentelor vasculare cerebrale, a persoanelor cu insuficienţă cardiacă, cu arteriopatii periferice implică costuri enorme, care sunt suportate cu greu de familie şi de societate.

Situaţia la nivel european

BCN sunt cauza principală a morbidităţii, dizabilităţii şi mortalităţii şi în Europa. Cele patru grupuri majore de BCN constituie împreună cea mai ponderală povară de boli şi mortalitate prematură în regiune.

În Europa, BCN constituie circa 86% din numărul total de cazuri de mortalitate şi 77% din povara globală a bolilor, solicitând un efort tot mai mare de la sistemele de sănătate şi devenind o povară în creştere pentru dezvoltarea economică şi bunăstarea unei părţi mari a populaţiei, în special pentru persoanele cu vârsta după 50 de ani.

Preocuparea privind BCN este în ascensiune şi din cauză că factorii de risc ai acestora afectează tot mai mult persoanele tinere, având consecinţe sesizabile asupra tendinţelor de viitor ale sănătăţii publice în Europa.

Referință  http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789240686458_eng.pdf?ua=1

 

Situaţia în Republica Moldova

Bolile netransmisibile, precum afecţiunile sistemului circulator, cancerul, maladiile pulmonare obstructive cronice, hepatitele cronice şi cirozele, diabetul sunt principalele cauze de morbiditate, dizabilitate şi mortalitate în creştere în Republica Moldova.

Conform World Health Organization - NCD Country Profiles, în anul 2011 acest spectru de maladii au definit 87% din totalitatea deceselor. Este în creştere şi mortalitatea la vârsta aptă de muncă.

Figura. Mortalitatea populaţiei de toate vârstele din RM, prezentată în funcţie de maladiile cauzale (2011)

 

http://www.who.int/nmh/countries/mda_en.pdf?ua=1

Morbiditatea prin bolile sistemului circulator în Moldova este cea dominantă şi a crescut de circa 1,5 ori în ultimii 10 ani. Peste 70% din cazurile de boli cardiovasculare se asociază cu hipertensiune arterială. Bolile cardiovasculare se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces, constituind circa 56-57% din mortalitatea totală pe parcursul ultimilor 10 ani. Alarmant este şi faptul că 25-26% din aceste decese survin la vârste socialmente productive. De altfel disabilitatea cardiovasculară a persoanelor la vârsta aptă de muncă constituie 19-20 % din totalul de persoane cu dizabilităţi prin maladii.

Morbiditatea prin cancer a crescut în Moldova de circa 1,5 ori în ultimii 20 de ani, iar mortalitatea prin neoplasme maligne s-a dublat în aceeaşi perioadă. Peste 60 la sută dintre cazurile de deces survin la vârsta aptă de muncă. În structura mortalităţii cancerul a devenit cea de a doua cauză de deces.

În present, în ţara noastră sunt înregistraţi peste 55 de mii de bolnavi cu diabet zaharat, iar morbiditatea prin această  boală a crescut de peste două ori în ultimii 10 ani. De menţionat, că numărul persoanelor cu diabet „latent” este de 2-3 ori mai mare, peste 80% din pacienţii cu diabet fiind persoane adulte (40+) şi având diabet de tip 2.

În ultimii 10 ani morbiditatea prin hepatite cronice şi ciroze a crescut de circa 1,7 ori, iar mortalitatea prin acestea constituie 8% în structura totală a mortalităţii. Mai grav este că circa 70% dintre cazurile de decese de pe urma acestei maladii se produc la vârsta aptă de muncă.

 

 

Recomandări, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în BCN

În urma evaluării Sistemului de Sănătate din Republica Moldova, desfăşurată în perioada 21–24 mai 2013, au fost emise recomandări privind controlul şi prevenirea bolilor netransmisibile. Concluziile şi recomandările strategice din cadrul evaluării la nivel de ţară („Bariere ale sistemului de sănătate şi inovaţii pentru rezultate îmbunătăţite privind BCN”) au fost discutate şi aporobate la o întâlnire strategică pentru dezvoltarea dialogului, desfăşurată în perioada 19-20 februarie 2014, la Chişinău.

Evaluarea sistemului medical

Evaluarea Sistemului medical din Republica Moldova a făcut parte dintr-un proiect coordonat de OMS/Europa, care include şi evaluări realizate în Ungaria, Kyrgyzstan, Tadjikistan şi Turcia. Studiile au fost petrecute de echipe multidisciplinare de specialişti, pe baza unei abordări comune şi a unui ghid structurat, adaptat la necesităţile specifice ale fiecărei ţări în parte. Ghidul propriu-zis s-a bazat pe o documentaţie de fond care investighează rolul sistemelor de sănătate în abordarea problemei BCN.

Obiectivul evaluărilor la nivel de ţară:

-         Să obţină recomandări pragmatice, adaptate contextului şi realizabile privind strategiile potrivite pentru sistemele naţionale de sănătate;

-         să permită ameliorări mai rapide ale rezultatelor cheie privind BCN;

-         să asigure o platformă pentru un plan de acţiuni, cuprinzător pentru BCN.

În cadrul proiectului regional, evaluările contribuie şi la transmiterea de cunoştinţe şi experienţe în ţările din zona Europei, cu privire la barierele frecvent întâlnite în sistemul de sănătate, asupra controlului BCN şi abordările corespunzătoare pentru depăşirea acestora.

Evaluarea din Republica Moldova a fost realizată de o echipă formată din specialişti la nivel internaţional de la OMS/Europa, Biroul Naţional OMS, Şcoala de Ştiinţe Economice şi Politice din Londra, Proiectul pentru calitate în statele Asiei Centrale al Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională din Statele Unite, şi specialişti la nivel naţional de la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul de Politici şi Studii de Sănătate şi Universitatea de Medicină şi Farmacie de stat. Studiul a fost condus de Ministrul Departamentului de Sănătate pentru Analiza, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiilor.

Evaluarea rezultatelor

La întâlnirea strategică pentru dezvoltarea dialogului din februarie 2014, specialişti de primă clasă şi persoanele direct interesate la nivel naţional au evaluat datele prezentate în raportul pe ţară, au identificat reuşitele şi provocările. Aceştia au ajuns la un consens, privind recomandările cheie pentru serviciile de sănătate atât publice, cât şi private.

Recomandările la nivelul sănătăţii publice cuprind:

-         consolidarea sistemului de supraveghere şi monitorizare a parametrilor cheie pentru trei factori majori de risc – consumul de tutun, consumul abuziv de alcool şi obiceiurile alimentare nesănătoase la nivel local şi naţional;

-         definirea şi consolidarea mecanismelor de coordonare pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a programelor de prevenire şi control, precum şi a planurilor de acţiuni privind BCN principale şi factorii de risc asociaţi;

-         consolidarea şi asigurarea implementării politicilor şi programelor de control al BCN;

-         sporirea resurselor pentru serviciile de sănătate publică şi reducerea factorilor de risc.

Cele mai importante recomandări care vizează reducerea mortalităţii cauzate de BCN prin servicii individuale includ:

-         consolidarea serviciului de primă asistenţă pentru îmbunătăţirea depistării şi controlului factorilor principali de risc pentru BCN;

-         o mai bună gestionare a cazurilor de BCN, inclusiv a celor acute, cum sunt infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral; 

-         dezvoltarea activităţilor legate de investirea cu autoritate în cetăţean/pacient;

-         îmbunătăţirea practicii raţionale de prescriere prin liste mai bune de medicamente şi recomandări mai largi pentru prescriere.

Raportul se preocupă de asemenea şi de aspecte cu aplicabilitate generală, cum este: consolidarea programelor de studii pentru învăţământul universitar, postuniversitar şi de continuitate pentru forţa de muncă din sistemul de sănătate publică şi de asistenţă medicală primară, inclusiv furnizorii de servicii medicale cu studii medii (felceri şi asistenţi medicali).

Punerea în aplicare

„Raportul de evaluare a barierelor din sistemul de sănătate şi inovaţiilor pentru rezultate îmbunătăţite privind BCN” va servi ca o platformă de comunicare susţinută pe dovezi care să ofere părţilor interesate la nivel naţional, specialiştilor şi societăţii civile mijloacele necesare pentru a influenţa şi a completa politicile şi programele naţionale de control ale BCN. Rezultatele evaluării vor fi, de asemenea, utilizate la nivel naţional şi internaţional pentru transmiterea ulterioară a experienţei la nivel de ţară în ceea ce priveşte controlul BCN.

Acord Bienal de Colaborare (ACB)

Evaluarea naţională a fost organizată în cadrul acordului de colaborare bienală (ACB) din 2012–2015 încheiat între Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova şi OMS/Europa. Este parte a liniei proiectului de asistenţă tehnică privind suportul bugetar în sectorul de sănătate, finanţat de Uniunea Europeană şi coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a iniţiativei comune a Uniunii Europene/OMS de a susţine dialogul pentru dezvoltarea strategiilor şi acoperirea la nivel universal a problemelor din sistemul de sănătate. 

 

Data 02.06.2014

NOUTĂȚI

LINK-URI UTILE

CONTACT