Centre de Cercetare ARENSIA Echipele ARENSIA Întrebări Frecvente Vizită Virtuală

DIABETUL ZAHARAT

      Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile si cea mai frecventa boala endocrină. Creşte concentrația de glucoză în sânge (hiperglicemie) și are loc dezechilibrarea metabolismului. În special are loc tulburarea metabolismului glucidelor care duce la complicaţii cu afectarea ochilor, rinichilor, nervilor şi a vaselor de sânge. În esenţa, diabetul zaharat este o boala în care organismul nu produce destulă insulină sau nu o foloseşte eficient.

Simptomele diabetului zaharat variază de la caz la caz. Cele mai răspândite simptome care pot sa apară sunt: setea excesivă cu aport crescut de apă, eliminarea de urină în cantităţi mari şi foamea excesivă cu ingestia de alimente în cantităţi mari.

OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

(Berlin, Germania) – Noua declaraţie de poziţie cu privire la diabetul zaharat de tip 2 are o abordare mai personalizată, focusată pe fiecare pacient în parte, în comparaţie cu abordarea „universală” a hemoglobinei glicolizate (HbA1c), utilizată până în prezent.

Aceste noi recomandări din partea Asociaţiei Europene pentru Cercetarea Diabetului  (EASD) şi a Asociaţiei Americane a Diabetului (ADA), anunţate într-o conferinţă de presă,  în cadrul celei de a 48-a reuniuni anuale  a EASD, pun condiţia, dorinţele, abilităţile şi toleranţele pacientului în centru procesului de luare a deciziilor cu privire la obiectivele şi metodele tratamentului. „Recomandările noastre sunt mai puţin prescriptive şi nu într-atât de algoritmice precum cele precedente”. 

Luând în consideraţie complexitatea în creştere a  gestionării glicemiei  în diabetul de tip 2 şi gama largă a agenţilor antidiabetici disponibili în prezent, precum şi incertitudinile privind beneficiile controlului intensiv al glicemiei asupra complicaţiilor macrovasculare, un grup de lucru comun între EASD şi ADA au căutat să elaboreze recomandări pentru tratarea pacienţilor cu diabetul de tip 2, pentru a ajuta medicii să elaboreze terapiile optime. Obiectivul lor a fost de a lua în consideraţie beneficiile şi riscurile gestionării glicemice, eficacitatea şi siguranţa medicamentelor administrate, şi situaţia fiecărui pacient în parte. Recomandările emise sunt publicate simultan în revistele „Diabets Care” (2012;35:1364-1379) şi „Diabetologia” (2012;55:1577-1596) de către EASD şi ADA şi, de asemenea, sunt disponibile pe site-ul EASD.

 „Ce încercăm să facem este să încurajăm oamenii să se implice în lumea complexă  împreună cu pacientul, luând în consideraţie multitudinea de alegeri” a spus David Matthews, MD, DPhil, de la Centru Oxford pentru Diabet, Endocrinologie şi Metabolism din cadrul Spitalului Churcill şi Institutului Naţional pentru Cercetarea Sănătăţii, Centru de Cercetare Biomedicală din Oxford, Marea Britanie, fiind şi copreşedintele Grupului de Autori a Declaraţiilor de Poziţie din cadrul EASD şi ADA.

„Şi abordarea algoritmică, în viziunea noastră, a avut în cele din urmă un sfârşit. Noi nu mai putem face asta.”

Dr. Matthews a afirmat că Grupul de Autori din cadrul EASD şi ADA au decis să nu enunţe reguli, dar să i-a poziţii şi să emită recomandări. „Regulile publicate tind să fie algoritmice, dar puţini dintre medici prescriu tratament în conformitate cu algoritmii... şi de aceea persistă o mulțime de păreri ce țin de explicația algoritmilor”, a constatat Dr. Matthews.

Mai mult, este o nesiguranță atunci cînd unele instituții regulatorii consideră ghidurile drept o măsură a succesului sau a eșecului. Iar, ca rezultat, deciziile luate în baza ghidurilor, în unele cazuri, au consecințe asupra tratamentului pacienților. Deci, din acest motiv, autorii nu pun accent pe o valoare specială a HbA1c. De asemenea, ei nu doresc să creeze impresia că este totul în regulă atunci cînd nivelul glucozei este mai mic decît cel de referință.

Pe de altă parte, valoarea mai scăzută a HbA1c poate să nu fie cel mai bun indicator pentru unii pacienţi. Dr. Matthews a afirmat că „Noi avem date de studiu care pun la îndoială viziunea simplistă a abordării de „mai mic – mai bun” privind controlul glicemiei… Aceasta ne arată că trebuie să fim atenţi în tratamentul pacienţilor bazat doar pe indicatorii numerici, cât de importanţi nu ar fi”.

Astfel, planul este de a face medicul şi pacientul să combine probele disponibile cu experienţa clinică şi preferinţele pacientului pentru a determina direcţia tratamentului, care la rândul său poate include intervenţii în modul de viaţă a pacientului, precum: activitatea fizică, alimentaţia şi medicamentele orale sau injectabile împotriva diabetului, inclusiv insulina.

Data 04.09.2014

NOUTĂȚI

LINK-URI UTILE

CONTACT